Sări la conţinut

Diavolul se îmbracă de la Prada

6 octombrie 2011

Acum câteva luni soția mi-a cumpărat un ceas foarte frumos.

Asta după ceva timp în care am pisat-o la cap că îmi place și că mor fără el. Drept urmare ne-am dus la magazinul respectiv și am cumpărat altul decât visam eu. Unul mult mai frumos. Îmi doream un Sturmanskie seria comemorativă Yuri Gagarin. Se împlinesc anul acesta 50 de ani de la primul zbor al omului în cosmos. S-au împlinit de fapt… pe 12 aprilie 1961. Drept urmare rușii au scos o serie omagială a modelului pe care l-a purtat Gagarin atunci. Dar mi-am cumpărat alt model, mai frumos, tot Sturmanskie. Povestea e oarecum similară. Această marcă este marca special produsă pentru aviatorii și cosmonauții sovietici. Se traduce în românește navigator. Iar modelul cumpărat de mine este Strela (săgeată). Și acest ceas a fost folosit tot de un cosmonaut, tot într-o premieră. În 1964 l-a purtat la mână cosmonautul Leonov în prima ieșire a omului în afara capsulei, denumită pompos „activitate extra-vehiculară”. În fine arată foarte bine. Iar mecanismul din interior, Poliot 3133, este mecanismul ce a petrecut cel mai mult timp în spațiu. Mai este și serie limitată, adică sunt unul dintre cei 300 ce poartă un astfel de ceas.

Deci vraja de marketing a funcționat perfect!

Sunt un om ce opun rezistență brandurilor. Mă scoate din sărite că trebuie să te îmbraci într-un anumit fel, adică cu anumite boarfe, cu anumiți pantofi, să ai un anumit ceas, o anumită mașină și tot așa, doar ca să-ți etalezi statutul. Funcționăm pe aceste standarde de aparență. Clienții mei mă măsoară subtil din ochi să vadă dacă pot fi de încredere și le pot duce la capăt proiectele, cuantificând dintr-un ochi cam de câți bani sunt îmbrăcat și ce mașină am. Eu mă uit la ei ca să-mi dau seama câți bani pot scoate de la ei. Ceasul de care vorbesc nu este nici măcar 1.000 de euro. Dar este frumos și îmi oferă ocazia să le vorbesc unora despre pasiunea mea pentru cosmos. Deci folosește la ceva… chiar dacă nu-i vreo marcă de multe mii, este mult mai rar decât celelalte.

În același registru vă pot spune că am niște probleme cu o marcă de țoale ce a făcut dintr-o față de masă un superlativ estetic. E stupid. Am o problemă cu mărcile ce-și etalează niște catarame imense și țipătoare cu inițialele numelui lor. La fel și cu cele ce imprimă la nesfârșit pielea genților, papucilor, pânza boarfelor cu aceleași inițiale. Sunt ceva ce nu mai au nimic de a face cu frumosul ci doar cu „uite frate, am bani și se vede!”. Am o problemă cu mașinile nemțești bune, scumpe dar urâte.

Am fost la cursa din Belgia. Mi-am cumpărat o cămașă cu Red Bull Racing. E plină de etichete… din asta câștigă bani. Bani ca să alerge. Bani ca să dezvolte mașinile. Bani ca să ne bucure într-un final. Deci a meritat să dau un puhoi de bani pe o cămașa… cu mânecă scurtă! Și voi cumpăra și sucurile lui Mateschitz. Îmi voi cumpăra și pantofi de la Geox. Voi continua să am abonament la Vodafone. Toate astea doar ca să recompensez un pic din ce-mi oferă Formula 1.

Oare până la urmă nu este scuzabilă minciuna firmelor când îți vând niște rahaturi scumpe ca să poată susține acele modele mult, mult mai scumpe ce înseamnă arta supremă în modă? De altfel peste câțiva ani se vor vulgariza modelele și le vom putea cumpăra și noi la prețuri rezonabile. Oare nu este scuzabilă vraja rușilor cu istoria ceasurilor lor care sunt mecanice, o iau înainte, mai sare cronometrul dar îmi aduce aminte zilnic de faptul că fără acei pionieri ai spațiului astăzi am fi trimis în continuare telegrame în sistem morse? Oare merită să le lăsăm să moară doar pentru că nu-s deajuns de scumpe? Oare nu merită iPhone banii aceea mulți chiar dacă nu-i cel mai bun telefon doar pentru că ne-a schimbat viața?

PS: Am mai primit unul de ziua mea! Un Vostok. Cu iluminare cu tritium… ușor radioactiv. E nemaipomenit. Și el celebrează spiritul de aventurieri al rușilor în explorarea Antarcticii. Vostok (rărsărit) se cheamă stația lor de la polul sud. Și au nevoie de o iluminare a ceasului și în timpul lungii nopți polare. Am mai înghițit un rahat frumos ambalat! Dar e foarte frumos!

PS: Azi a murit o legendă „The i Man” – Steve Jobs de la Apple. Un om ce a avut o viziune acum câțiva ani iar azi avem internetul în buzunar și interacționăm cu mașinile mult mai ușor… păcat.

No comments yet

Lasă un răspuns

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.